Mircea Eliade – portret astrologic
Spicuiri biografice
Mircea Eliade a fost istoric al religiilor, filosof, eseist, prozator, profesor universitar. Autor a 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbi și a circa 1200 de articole.
S-a născut în Bucureşti, la 28 februarie 1907 sau 13 martie 1907 după calendarul Gregorian. Copilăria şi-o petrece între Tecuci şi Bucureşti. A fost un copil studios care petrecea mult timp singur.
După terminarea şcolii elementare şi a colegiului, devine interesat de ştiinţele naturii, chimie, ocultism. Din dorinţa de a elucida cât mai multe dintre misterele vieţii, învaţă limbile italiană şi engleză, apoi persană şi ebraică.
Setea sa de cunoaştere l-a trimis către studii social antropologice, de filozofie, istorie, literatură şi l-a împins la numeroase călătorii de-a lungul anilor în ţări ca Italia, Egipt, India, Portugalia, Franţa şi S.U.A.
Moartea îl desparte de prima sa soţie, Nina, căreia îi dedica primele volume din Istoria Religiilor. Se recăsătoreşte ulterior cu Christinel (Georgette) Cottescu pe care o întâlneşte la Paris.
Se stinge din viaţă pe 26 aprilie 1986 în Chicago.
Portret astrologic
Realizând un inventar al elementelor, observăm că harta natală a lui Mircea Eliade prezintă o predominață a elementului apă, care este ocupat de Soare, Lună, Saturn, Jupiter şi Neptun. Se explică astfel senzitivitatea sa ascuţită şi faptul că intuiţia, sentimentele şi simţurile i-au fost principalii ghizi în viaţă.
Emotivitatea sa, specifică semnelor de apă, era însă mascată şi ţinută sub control mental cu ajutorul Ascendentului în Vărsător şi al planetelor în semne de aer, Venus şi Pluto.
Slaba prezenţă a elementului pământ sugerează lipsa simţului practic, dezinteres faţă de valorile materiale şi de aici o naivitate şi o indiferenţă primejdioase.
În acelaşi context, predominanţa de planete în semne mobile, i-au conferit flexibilitatea, adaptabilitatea, curiozitatea şi dorinţa de evoluţie.
Pentru a compensa accentul pe elementul apă şi semne mobile, poziţia majorităţii planetelor în case angulare i-au dat forţa de caracter, simţul direcţiei în viaţă şi impulsul de a acţiona pentru îndeplinirea proiectelor propuse.
Ascendentul în Vărsător, cu Uranus, ca guvernator al acestuia, în Capricorn, stabileşte conturul portretului. Prin excentricitatea şi unicitatea ideilor sale, Eliade a adus un nou suflu în cultura şi literatura română. Depăşirea eternităţii şi atingerea idealului de „om îndumnezeit”, fiind doar câteva din ideile sale cele mai îndrăzneţe.
În Ascendent se află Chiron, poziţie care poate indica, după unii, un suflet evoluat cu un magnetism aparte. Eliade a avut calități vizionare şi a fost un adevărat mentor pe calea evoluţiei semenilor săi.
Privind harta lui Mircea Eliade, atenţia ni se îndreaptă în primul rând spre casa I care conţine ambele luminarii în Peşti, dintre care Soarele în conjuncţie cu Saturn, şi Mercur retrograd în Berbec.
Prezenţa Lunii aici acutizează sensibilitatea şi puterea de empatie, completând alura uranian-saturniană a lui Eliade, dată de Ascendent, cu „note” mai calde care încurajează o apropierea sufletească autentică în relaţia cu interlocutorul.
Alături de Lună, Soarele conjunct cu Saturn şi „prins”, în acelaşi timp, într-un careu în T cu Marte în Săgetător şi cu Pluto în Gemeni (casa a IV-a), indică o copilărie marcată de mult zbucium interior şi de încercarea necontenită de a găsi răspunsuri la problemele existenţiale ale vieţii:
„Am hotărât de multe ori să mă analizez până la capăt, să pătrund cât mai adânc în suflet. Dar n-am izbutit. Niciodată nu m-am putut concentra. Nu m-am putut gândi asupra mea însumi. De câte ori încercam să mă analizez, mă trezeam într-un întuneric desăvârșit. De unde să încep să mă caut? Unde aș putea fi eu însumi? Ce căutam eu? Sufletul meu. Unde? Și cum se putea recunoaște adevăratul meu suflet între miile de suflete pe care le purtam în mine? Gîndurile se risipeau. Mă deșteptam cugetând la alte lucruri. Începeam din nou, încăpățânat, închizând ochii, astupându-mi urechile, apăsând tâmplele. Același întuneric. Și nu întâlneam nicăieri nici o lumină, nici un sprijin. Cum să ajung la mine însumi? Cum să-mi cunosc eu sufletul și să viețuiesc întocmai după nevoile lui?… Am aflat un singur lucru pe care-l bănuiam însă de mult: că eul meu din ceasul acesta nu e asemenea celui din ceasul trecut și cu atât mai puțin celui din ziua trecută. Ceea ce m-a uluit… Dacă sufletul meu nu e unul, ci o infinitate, cum l-aș putea cunoaște pe cel adevărat?” (Romanul adolescentului miop).
Timidul şi sensibilul adolescent Eliade are parte de o maturizare precoce, indicată în primul rând de conjuncţia Soarelui cu Saturn. Conjuncţia conferă structură personalităţii sale, „solidificând” şi „ordonând” elementul apă care stă la baza ei.
Soarele, reprezentând energia vitală şi fiind şi guvernator al Nodului Nord (din casa a VI-a), l-a forţat, prin conjuncţia cu Saturn (guvernator de casă XII), să lupte constant pentru propria supravieţuire. Iar careul în T în care este implicat deţine chiar secretele alchimice ale misiunii sale în viaţă: „Cea mai preţioasă călătorie este aceea către sufletul nostru, către noi înşine. Călătorie ce o facem în singurătate” (M.E.)
Semnul Peştilor este interceptat în casa I, ceea ce semnifică calităţi deosebite, dar dificil de stăpânit. Eliade a simţit că trebuie să valorifice potenţialul existent prin muncă – vezi prezenţa lui Saturn aici – şi printr-o serioasă introspecţie – iar în acest caz Mercur retrograd în casa I a fost un factor favorizant.
De fapt, Saturn apare marcant în viaţa sa, mai ales prin importanţa aproape obsesivă pe care Eliade a dat-o elementului Timp în scrierile sale. Personajele sale caută soluţii de evadare din timp, caută transcederea lui, încercând chiar stratificarea ontologică a timpului. Scriitorul vorbeşte lumii prin personajele sale, însă ideea de bază este problema timpului ca şi problemă de valorizare a propriei existenţe terestre.
Acelaşi Saturn (cuadratat de Marte şi Pluto) din casa I, l-a făcut să se îndoiască de sine însuși, de calitațiile sale, de cunoștințele sale, dar l-a şi determinat astfel să devină un căutător neobosit al tezaurelor mai multor culturi și filozofii (indiană, arabă, ebraică) şi să se asigure că elementele care îl inspiră în creația sa se armonizează într-un tot unitar. Doar astfel a capătat curajul să dăruiască lumii creațiile sale, asigurându-se de trăinicia lor.
Însă Saturn, chiar dacă e „interceptat” într-o casă, nu poate trece neobservat şi din cauza presiunilor şi lecţiilor pe care le impune, cu atât mai mult cu cât în harta natală a lui Eliade guvernează casa a XII-a, care mai este denumită şi casa karmei. Este ca şi cum fiecare celulă a sa este menită să se transforme profund, eliberând subconştientul (Luna), creând o nouă personalitate (Soarele) cu o mentalitate diferită (Mercur).
Mercur în Berbec, indică o minte alertă, iar prin faptul că e poziţionat în casa I-a, îi conferă şi o alură intelectuală. Uneori se exprima agresiv sau repezit, punând mult patos în cuvintele scrise sau rostite. Însă, Mercur fiind retrograd în harta sa, indică şi monologuri interioare foarte vii şi întrebări intermitente. Cuadratura cu Jupiter (exaltat în Rac), îmblânzeşte această agresivitate şi agitaţie mentală, la fel cum un pârăiaş de munte este „înghiţit” de un lac, iar ceea ce iniţial era agresivitate şi agitaţie, devine inspiraţie activă.
Deşi peregrin în Gemeni, prezenţa lui Pluto în casa a IV-a îi intensifică puterea. Traumele copilăriei, cauzate de neputinţa de a-şi manifesta intensa emotivitate şi imaginaţie, îl „obligă” să îşi întărească mentalul şi să se afirme prin puterea intelectului. Opoziţia cu Marte din Săgetător, dezvoltă o uriaşă forţă pe axa cunoaşterii, o forţă mentală care s-a cerut a fi recunoscută şi apoi folosită. Controlul acesteia i-a permis ca ulterior să se implice activ şi în educaţie, devenind profesor de istorie a religiilor. Cuadratura cu Saturn îl solicită să se impună ca autoritate, prin efort susţinut şi perseverenţă.
Casa a V-a a creativităţii, îi găzduieşte pe Jupiter şi Neptun. Jupiter exaltat în Rac şi în recepţie mutuală cu Luna din casa I, contribuie la expansiunea universului său oniric, Eliade făcând cunoscută cititorilor o lume imaginară, de vis, în care se poate trăi în paralel cu realitatea. Mare parte din proza sa este dominată de mister şi se desfăşoară într-o lume extrasenzorială, accentuată prin elemente fantastice şi paranormale.
Combinaţia Rac – Pești, din harta sa natală, transpare din multe scrieri ale sale, mai ales prin prezenţa elementelor care sugerează dualitatea. „Sacru şi profan” este una din cele mai remarcabile creaţii în acest sens, în care sunt dezvoltate și elemente de sociologie, făcându-se treptat trecerea către prezentarea istoriei religiilor.
Opoziţia lui Uranus cu Neptun, accentuează tensiunile sale interioare, facilitând explozia creatoare, hrănindu-i imaginaţia şi dând originalitate şi unicitate creaţiei sale.
Nu în cele din urmă, Venus în Vărsător în casa a XII-a, care de regulă intelectualizează sentimentele şi trăirile, i-a dat libertate în trăirea viselor sale şi dorinţa retragerii din forfota vieţii pentru a medita. În conjuncţie cu Nodul Sud, aceasta i-a facilitat confruntarea cu demonii săi interiori, îmblânzindu-i şi transformându-i, prin conştientizare, înţelegere şi iubire, în scânteia care a dat naştere remarcabilelor sale opere literare.
