Un moment de reflectie asupra liberului arbitru

Autor: Adina Binder

Liberul arbitru

Liberul arbitru

Inca din cele mai vechi timpuri, subiectul liberului arbitru a fost dezbatut de filozofi, teologi, oameni de stiinta si, in general de catre OAMENI, care nu pot iesi din conditia de a fi doar oameni limitati prin insasi aceasta definire de a fi oameni si nu zei, fiind si ei posesori de liber arbitru in aprecierile asupra acestui subiect. Din aceasta cauza, au existat fel si fel de interpretari, care mai de care mai subiective sau ascunzand un interes de a impune un anumit punct de vedere acceptat de masele cat mai largi.

Se intampla uneori ca astrologul, desi pe undeva isi intuieste neputinta, sa se agate de liberul arbitru ca de colacul salvator, aruncand de multe ori vina necunoasterii pe liberul arbitru, negand astfel insasi esenta rolului sau – acela de a descoperi influenta astrelor asupra nativului. Pornind de la faptul ca toti, dar absolut toti cei care s-au preocupat de acest subiect, au simtit un sentiment de usurare, de bucurie, de mangaiere chiar a propriului ego, la descoperirea “liberului arbitru” ca putere proprie de decizie, va propun in continuare un alt mod de a vedea lucrurile, dintr-o alta perspectiva.

Este adevarat ca omul are dreptul sa aleaga calea pe care o are de urmat. Dar alegerea nu se face dintr-o infinitate de posibilitati, ci el are la dispozitie doar doua optiuni majore.

• Prima este calea cea perfecta, trasata virtual la nasterea sa de catre programul cu care a venit pe aceasta lume, aratat de astrograma natala si karmica, aceasta fiind calea virtuala a destinului sau propus de divinitate si pe care, daca ar urma-o, totul ar fi perfect si armonios si in concordanta cu toate legile universale.
• Cea de-a doua optiune ar fi aceea de a alege dintr-o multitudine de alte optiuni, dupa anumite criterii, fiecare alegere prezentand avantaje si dezavantaje in raport cu criteriul ales si generand consecinte pe care le va resimti sub forma de dizarmonie, disconfort, stare de rau, consecinte generate tot de legile universale, dar care de data aceasta au fost inevitabil incalcate.

Daca numim liber arbitru doar aceasta a doua optiune, atunci omul decade prin liberul arbitru, dar nu se poate si inalta prin el. Acesta ne-a fost dat pentru a constata acest lucru si pentru a intelege ca, orice am alege, desi avem o infinitate de posibilitati, oricare dintre ele are consecinte care se resimt tocmai pentru ca nu este calea cea buna, cea perfect aleasa de divinitate. Raul este doar consecinta unui alt rau facut. Practic, initial raul este binele neasezat la locul lui. Dumnezeu (adica tot ce exista) a dat omului liberul arbitru doar ca sa poata sa se convinga de consecintele raului, sa constientizeze dimensiunea lui si sa poata alege binele, adica acea cale trasata de el, prima optiune, aceea care nu are consecinte ci doar armonie.

Insasi denumirea de “liber arbitru” ne duce cu gandul nu la “arbitrar”, ce inseamna “intamplator”, ci la faptul ca suntem “arbitri”, adica veghem sa se respecte regulile propriei noastre vieti, fara a putea schimba regulile. Aceasta este denumirea in limba romana, iar multi s-au grabit sa o schimbe in “libera alegere” asa cum este denumit conceptul in limba germana sau in engleza. Ei bine, se pare ca nici aceasta denumire nu este aleasa intamplator. Asa cum creierul are doua emisfere cerebrale, Pamantul are doua emisfere, asa incat omul nascut mai la est, omul oriental, are o credinta mai mare in puterea divinitatii, pe cand omul occidental, sau nascut mai la vest, crede cu tarie ca omul, prin deciziile sale poate conduce si subordona lumea. Omul estic gandeste in cerc si pune mare accent pe simturi si intuitie si mai putin pe material si ordine materiala. Dupa cum stim, el de multe ori este inconjurat de gunoaie si nu pare sa-l deranjeze prea mult acest lucru, in comparatie cu sentimentul de inaltare pe care il traieste. Omul vestic, dimpotriva, pune mare accent pe material si pe ordinea din jurul sau, gandind in linie dreapta, facandu-si planuri pe termen lung, dar lipsindu-i trairile care il pot inalta si avand un profund sentiment de neimplinire, in ciuda ordinii materiale perfecte din jurul sau.

Toate acestea nu sunt deloc intamplatoare, deci nu intamplator in limba romana avem “liber arbitru” si nu “libera alegere”, deoarece romanul este mai constient de influenta divinitatii asupra sa, alegand in cele mai multe cazuri sa nu aiba de ales, tocmai pentru a-si netezi  intuitiv calea, contopindu-si vointa sa cu vointa divina.

Daca in urma cu un secol, consecintele alegerilor oamenilor se puteau simti, poate, abia dupa cateva generatii, in ultimii ani se observa accelerarea vitezei de reactie. Astfel, observam ca in vremurile pe care le traim putem avea parte de consecinta unei alegeri gresite chiar in decurs de doua ore. Acest lucru ar trebui sa ne puna pe ganduri, daca nu cumva potentarea raului a ajuns sa se propage atat de rapid incat sa ne determine sa constientizam faptul ca singura alegere corecta pe care o putem face este sa alegem calea care ne-a fost destinata fiecaruia, aceea a binelui, care nu are consecinte.

Daca religiile au fost inventate de teologi pentru a reface legatura cu divinitatea dupa ce omul a decazut in pacat, daca psihologul are rolul de a reface legaturile interiorului cu exteriorul psihicului uman dupa ce acestea au fost afectate de stresul presiunilor sociale, daca medicul are rolul de a reface un organ sau functionalitatea acestuia dupa ce a fost afectat prin boala, daca sociologii si politicienii au rolul de a reface legaturile intre oameni si stat, respectiv dintre popoare, dupa ce acestea au fost scindate, daca bancile au rolul de a reface circuitul fluid al banilor dupa ce acesta a fost blocat prin crize financiare, astrologului ii revine sarcina complexa de a arata fiecaruia adevarata cale pe care trebuie sa mearga, in raport cu misiunea lui divina pentru care a fost trimis in planul material, interpretand corect toate legaturile intre astre la momentul nasterii si folosirea cat mai rar cu putinta a “liberului arbitru”, astfel incat sa nu mai existe rupturi, decaderi, blocaje, ca totul sa poata decurge normal fara a fi nevoie de a reface ceea ce a fost bine facut inca de la inceput !

Cookie-urile ne ajuta sa ne furnizam serviciile. Prin utilizarea serviciilor noastre si navigarea prin acest site va exprimati acordul cu privire la utilizarea cookie-urilor. Detalii

Cookie-urile ne ajuta sa ne furnizam serviciile. Prin utilizarea serviciilor noastre si navigarea prin acest site va exprimati acordul cu privire la utilizarea cookie-urilor.

Close